Tag Archives: midii

Midii in sos de bere ,reteta mexicana

19183091421_d355211268_c

postul asta zace saracul in drafturi de dinaintea vacantei mele din iulie si se voia publicat in timpul derularii lunii mexicane gazduite de catre laura  in cadrul proiectului initiat de catre savori urbane,the food connection .trecu si luna iulie,proiectul a gazduit intre timp retete poloneze,dar eu inca nu am intrat pe fagasul normal al lucrurilor inca,e soare,locuiesc linga mare,e inca vacanta,vad numai nisip,umbrelute,barci,lume multa si bine dispusa.insa azi,dupa furtuna ce ne-a vizitat asta-noapte ,in zgomotul de fond al picaturilor de ploaie si al valurilor oceanului ,la adapostul unei cafele fierbinti si al linistii din casa mi-am facut curaj sa imi fac temele si iata midiile mele cu bere in stil mexican.tot cu bere erau si cele suedeze ,dar au alt spirit,diferit,nordic . 🙂  iata si derularea retetei:

ingrediente pentru 4 persoane: 1,5 kg de midii,200 ml de bere blonda ,5 catei de usturoi,2 cepe mici,tocate,3 rosii medii ,tocate,1 ardei iute verde (jalapeno sau serrano),tocat, dupa ce i-am indepartat semintele,un buchet de coriandru proaspat,tocat si el.

18991875010_a70a4995a7_c

curatati midiile de “barbi” si alte impuritati,sub un jet de apa rece,aruncindu-le  pe cele sparte sau care sint deschise (si care  nu se inchid daca le atingeti).intr-o oala incapatoare turnati berea,adaugati ceapa,usturoiul,usturoiul,rosiile,toate  tocate si aduceti la fierbere.in acest moment adaugati midiile si reducind focul la mediu ,le lasati acolo 10 minute ,pina cind toate sint deschise.aruncati pe cele care au ramas inchise si repartizati in farfurii pe cele bune,decorindu-le cu coriandrul verde tocat.serviti cald,in compania unor cartofi prajiti si a unei beri reci,pofta buna,enjoy!

 

Midii cu cartofi “rissolées”

18249912643_45c51c667e_c

multe posturi in lucru pe blog,brinza asteapta si ea un loc astazi dar nu puteam sa nu va povestesc intii despre  “moules aux pommes de terre rissoléés “,una din ultimele mele descoperiri gurmande 🙂 . povestea retetei,pe care nu o veti gasi in nici o carte de bucate ,este una de traditie strict locala din departamentul charente-maritime  din franta,reteta care a fost inlocuita pe parcursul timpului de celebrul fel “moules frites”.e genul de reteta care circula “bouche à l’oreille ” cum zic francezii,echivalentul transmiterii orale de la noi “din gura in gura”.eu am aflat-o conversind la o masa de prinz cu o secretara de la serviciu,care isi depana “trecutul gourmand”  si amintirile copilariei petrecute pe malul oceanului,la bourcefranc-le-chapus. imaginea tigaii pline cu cuburi de cartofi rumeniti intrepatrunsi cu scoicile proaspat culese si parfumui condimentelor si ierburilor folosite,simplitatea retetei , imi apareau obsesiv in creier  🙂 incit i-am dat curs  cit de repede am putut.sint mai multe feluri de a aborda reteta ,astazi va  voi impartasi varianta cea mai simpla,cu mai putine ingrediente.

ingrediente pentru 3 persoane:

1kg de cartofi,

700 gr de midii,

3-4 catei de usturoi,feliati fin,

un buchet de patrunjel,tocat,

sare,piper ,dupa gust.

cartofi risoléee nu inseamna ceva sofisticat ,sint simpli cartofi curatati si  taiati cuburi ,prajiti la foc iute,pina cind devin aurii,adica in jur de  douzeci de minute,fiind asezonati cu sare .si piper din risnita in cazul meu.vom incepe asadar cu ei .intre timp ,trebuie sa desfacem  si midiile.pentru aceasta le curatam bine de “barbi” si de tot ce mai au atasat pe ele,aruncam midiile deja desfacute si care nu se mai inchid cind apasam pe ele,apoi le punem intr -o oala incapatoare ,cu capac,la foc iute.este asa numita deschidere a lor “la sec”,nu punem nici un lichid in oala,la capatul a aproximativ cinci minute ele vor fi desfacute .nu uitati sa invirtiti in ele cu o lingura mare,pe la mijlocul intervalului,sa le aduceti astfel pe cele desfacute la suprafata si sa le expuneti la foc mare pe cele nedesfacute inca.midiile nedesfacute se arunca,bineinteles.cind cartofii sint rumeniti adaugam peste ei midiile deja desfacute ,usturoiul feliat si patrunjelul tocat ,invirtindu-le pe foc un minut-doua cit sa iti amestece aromele . rectificam daca este nevoie asezonarea cu sare si piper si servim cald.nu pot sa va descriu savoarea,trebuie sa le incercati neaparat,apoi sa imi spuneti daca obsesia mea era justificata au ba! 🙂

o duminica frumoasa si nu uitati ,urmeaza si episodul brinzos,tot azi,stay tuned! 🙂

Midii in sos de bere cu marar

17149854617_b60cfed516_c

food connection  si o noua postare in spirit suedez pentru asta seara,reamintesc ca proiectul demarat de savori urbane este gazduit luna aceasta de teo’s kitchen ,retetele nord-europene si baltice gasindu-si aici popasul. Continue reading

Eclade /eglade de midii si povestea ei

IMG_20140615_125445

in varianta scurta ,dar atotcuprinzatoare.:) voi articula in romaneste cuvintul si ii voi spune eclada,cu permisiunea voastra ,caci imi va fi mai simplu si sper sa nu aduc astfel mari prejudicii nici limbii franceze ,nici celei romane.ne aflam in fata unui mod de a prepara midiile arhaic ,specific departamentului charente-maritime din regiunea poitou-charentes ,franta.departamentul se intinde de-a lungul coastei vestice,la atlantic si ca atare gastronomia e influentata  de preocuparile localnicilor:pescuit, de peste si fructe de mare dar si de cresterea de midii,stridii,creveti,homari,langustine.

PicMonkey Collage

PicMonkey Collage

eclada putem minca in mai multe locuri (chiar si acasa) ,insa ea este specifica insulei oleron(cea mai mare insula a frantei dupa corsica ) si regiunii orasului royan.cuvintul vine dintr-o limba romanica veche,dezvoltata in aceasta parte a continentului,limba  saintongeais si pina la urma el se refera la faptul ca eclada se face cu foc de ace de pin.

PicMonkey Collage

de fapt reteta este foarte simpla,midiile se aseaza pe o scindura lata (din lemn brut,netratat) cu partea ascutita in sus si sint acoperite cu ace de pin uscate bine,intr-un strat de minimum 10cm , se da foc la acele de pin (ajutatindu-ne de o bucatica de ziar ) si focul e intetit cu un evantai dintr-un carton sau ce aveti la indemina(traditional e un calendar postal).cind acele de pin sint arse(totul dureaza cam 10 minute),cenusa e inlaturata cu acelasi evantai.

PicMonkey Collage

PicMonkey Collage

midiile se servesc direct de pe scindura,cu mina ,in compania unor felii de piine bine prajita unsa cu un unt local precum si a nelipsitului vin alb tara charentez.localnicii au  si o vorba,sa nu maninci eclada imbracat cu camasa alba ca sigur te vei murdari.dar asa cum spunea o reclama de toata jena cindva”murdarirea e placuta” (sau ceva de genul),credeti-ma ,de data asta,e foarte placuta :).asezati de o parte si de alta a scindurii,ungind feliile calde de piine cu vestitul unt  sarat de poitou-charentes putem impartasi feriti de soarele arzind al verii(sezonul de midii incep in mai-iunie) clipe de neuitat,eclada fiind “un plat” foarte convivial,care aduce ceva in plus unei mese obisnuite.noi am fost anul acesta pe insula oleron ca sa repetam experienta .exista acolo un restaurant deschis in 1966,

PicMonkey Collage

situat  peste drum  de un canal cu apa de ocean unde se cresc fructe de mare.restaurantul zace nestiut ,nici un indicator nu te duce spre el,e amenajat intr-o veche cabana de manipulare  a stridiilor (cindva voi gasi timp poate sa va povestesc si despre asta) si isi face reclama doar “din gura-n gura ” sau “bouche a l’oreille”,cum zice francezul.si bineinteles,ai nevoie musai de rezervare seara,cind se incing petreceri dansante .pe masa,da! :).se servesc doar fructe de mare,dar poti prestabili si un alt meniu cind faci rezervarea daca ai alergici in preajma .

PicMonkey Collage

restaurantul este situat in comuna saint-georges-d’oléron si se numeste “la roue tourne“(roata se invirte) si acest lucru se vede in decorul rustic presarat cu roti fel de fel.numele nu-l veti gasi,el este gravat “firav ” intr-o piatra de la intrare,acoperita de o tufa de trandafiri.eclada se serveste aici nu numai cu piine,unt si vin alb ci si cu rondele de ceapa,rosii,ardei ,castravete,taiate pe o farfurie,care merg foarte bine,evident ,cu gustul de fum de pin al midiilor.

PicMonkey Collagesperind ca v-a placut povestea ecladei si ca din ea transpare nu numai miros de fum ci si de vacanta si dor de duca,va las,sa aveti o zi frumoasa! 🙂