hmmm…cum sa zic,nu sintem fani paste,unii din noi chiar deloc!:)ne convertim usor,usor,pentru asta trebuie sa inventez mereu arome ademenitoare,care mai de care.astea din seara trecuta au corespuns,incintarea a fost declarata si verbal!:) ia sa vedem iute (reteta cu iute,desfasurata tot iute) parcursul retetei de succes a cinei de aseara:

food revolution day azi.cum anul trecut i-am adus prinosul acestei zile  aici,continui si anul acesta,la ceas de seara, cu o reteta simpla de tot,ce se poate realiza repede si servi drept prinz sau cina .

ingredientele sint cheia succesului ,ele trebuie sa fie proaspete  si de buna calitate.pentru trei persoane avem nevoie de urmatoarele cantitati:

raportez sezon de sparanghel inceput,gatit cu el destul de des,mai rar timp de poze,de postari pe blog nici nu mai zic…stau absenta/ascunsa in spatele tabloului de bord si  nu stiu cu ce sa incep.cind cred ca am gasit subiectul incep sa demarez alte chestiuni stringente .:(( dar pastele astea ,gatite pentru cina de azi am zis ca musai ajung pe blog in aceasta noapte.si cu putina ingaduinta ,se pare ca-mi reuseste !:)

usor si de week-end,asta e semnul sub care va aduc in atentie prinzul de 10 minute,hai 15 pentru cei ce mai rigurosi dintre noi,pe care ati putea sa-l incropiti astazi.am inteles ca temperaturile sar din termometre in unele asezari…un prinz usor ,aromat,usor de executat,iar pentru cei caror le plac pastele ,o incintare.nu  sintem noi  sustinatori infocati de paste,dar fac parte din meniul nostru,macar pentru diversificare,alaturi de orez(de departe preferatul tuturor din familie),bulgur,cous-cous,daca ar fi sa citez citeva din amidon-urile care ne “indulcesc” viata zilnica.:)

-3 fileuri de piept de pui,taiate cuburi,
-2 zucchini,taiati rondele,
-1 ardei rosu,mare,taiat julien,
-1 tulpina de telina,
-150 grame paste torsade,
-1 lingura de pesto genovese,
-sare,piper ,dupa gust.

incepem prin a fierbe pastele,conform indicatiilor de pe pachet.apoi le clatim cu apa rece si le scurgem.
intr-o tigaie ,in care incingem uleiul ,la foc moderat,sotam cuburile din piept de pui pina cind incep sa devina aurii.in acest moment adaugam rondelele de zucchini ,fisiile de ardei rosu ,tulpina de telina taiata bucati mici si mai sotam inca 3-4 minute.asezonam cu sare ,piper proaspat risnit ,aducem in tigaie si pastele,amestecam si lasam sa se impreuneze aromele inca 1-2 minute ,apoi luam de pe foc.moment in care adaugam lingura de pesto genovese si o ajutam ,prin amestecare sa se repartizeze uniform pe toate componentele salatei.servim cald,in compania unui pahar de vin ,in acord cu preferintele voastre.pofta buna si racoare sa aveti!

nu,nu e pacaleala,chiar postez,dupa doua saptamini de absenta motivata de tot felul de probleme care includ si o conexiune slaba,total improprie unei postari.

neavind la indemina nici ricotta ,nici spanac, am apelat la resursele prezente in frigiderul propriu:brinza de vaci si patrunjel,ambele proaspete si …de origine controlata.si mi-am zis ,ca in fond,nu poate iesi ceva rau din asta ci cel mult ceva in genul papanasilor fierti,dupa care ,fie vorba intre noi ,nu ma prea ma dau in vint ,dar uneori i-as putea tolera.
si asa am purces eu la facut gnocchi,inarmata cu noul gadget care le da forma,de care sunt extrem de incintata,mai ales ca
este primit cadou tocmai din MALAYSIA ,de la buna mea prietena din virtual,KRISTY,o prezenta tonica,plina de umor,autoarea unor produse de patiserie absolut noi pentru mine ca ingrediente si tehnici de coacere(multe din ele la abur).thanks ,kristy!you are a wonderful friend!:)
ingredientele folosite :
250 grame brinza de vaci,
100 grame faina de griu,
1 ou intreg,
1 buchet de patrunjel proaspat,tocat,
un pic de sare,piper,ardei iute pisat.
se amesteca foarte bine ingredientele si procedam exact ca la gnocchi cu cartofi ,
pe o suprafata bine infainata construim rulouri cu diametrul de cca 3 cm,sectionam ruloul din 2 in 2 cm si rulam pe forma de gnocchi.de consemnat ca trebuie sa ne comportam cu mare delicatete cu acest aluat fragil,virfurile degetelor fiind suficiente pentru a-l manevra.
dupa ce-i obtinem ii asezam pe o suprafata infainata,pentru a nu se lipi,ii punem asa in congelator,iar dupa inghetare ii putem pastra in pungi.sau pur si simplu ii putem refrigera pentru o zi.la doua nu m-as hazarda din cauza oului crud si a brinzei proaspete…
una peste alta ,eu i-am preparat pe toti pe loc,adica i-am fiert in apa cu putina sare,i-am cules cind s-au ridicat la suprafata si i-am scurs,apoi i-am plasat pe un platou,cu citeva cubulete de unt printre ei si asezindu-i pe raftul superior de gatit de la cuptorul VITA COOK ,unde i-am copt 5 minute la 200 grade,dupa care i-am scos si i-am presarat cu putina coaja de lamiie .unii din noi i-au servit simpli,altii insotindu-i de resturi de piept de pui fript…enjoy!

e luni,o zi nesuferita si cu o “mal de tete”indescriptibila…deci voi fi lapidara in descrierea salatei de azi.
simpla,usoara,placuta,rapida. eu si simon am savurat-o simbata ,la prinz,azi mi-am propus sa v-o impartasesc si voua,poate sunteti in cautari,sugestii uneori sau chiar in pana de idei.

ingrediente pentru 2 persoane:
100grame paste pennette rigate din faina din griu dur,fierte conform indicatiei de pe ambalaj(eu le probez,gustindu-le, spre a nu depasi faza al dente),
1 dovlecel,taiat felii de cca 1/2 de cm grosime(eu am folosit si galben si verde,cite jumatate din fiecare),
6-7 rosii cherry,taiate in jumatate,
1 ardei capia,taiat fisii ,
o mina de fistic,zdrobit putin sub lama cutitului,prin presare,
2 linguri de parmezan ras,
sare,piper,1-2 linguri ulei de masline.

legumele le coacem la grill,pe o parte si pe cealalta,apoi le amestecam cu pastele,uleiul,asezonam cu sare si piper,decoram cu fisticul zdrobit si cu parmezanul ras.e buna atit calda cit si rece,sper sa va placa daca o incercati vreodata,enjoy!

de multe ori am nevoie sa-mi confirm mie insami ca lucrurile care-mi cuprind existenta zilnica sunt simple.ca uneori eu,iar alteori cei din jur le dau aura de complicat si de intortocheat.ambalajul unor intimplari ale vietii de cind lumea si pamintul a devenit extrem de sofisticat…daca uneori asta ne face placere,facind parte din evolutia umana spre bun gust, rafinament si diversitate,alteori ne sufoca cu tumultul de amanunte care nu au o finalitate vizibil marcanta. si nu ne salveaza nici de monoton si nici de mediocru …

nevoia asta de simplu ma apuca si in bucatarie,de multe ori.unde uneori vreau sa combin doar citeva arome si texturi si sa am senzatia ca reeditez un fel ancestral,ca gestul meu a mai fost repetat de milioane si milioane de ori in milioane de bucatarii ale lumii,de milioane de femei si barbati…nu stiu de ce ,dar imi face bine asta.efectul terapeutic e instant ,uit ca locuiesc intr-un oras,ca deasupra turnului in care stau trec avioanele de la si spre aeroportul local,ca prin fata lui trec autobuze ,tramvaie si masini…uit ca traiesc intr-o tara in care o atmosfera din ce in ce mai terna ma inconjoara:oameni tristi,teposi,cu igiena precara,ciini vagabonzi ,excremente ,gunoaie…
asta este si povestea acestor fluturasi cu vinete,simpli,invaluiti in putin ulei de masline si o aroma unica,cea a coriandrului…

ingrediente:
1 vinata,taiata cuburi mici,
200grame farfalle,fierte conform instructiunilor de pe pachet si scurse,
2 linguri ulei de masline,
1 lingurita de boabe de coriandru zdrobite ,
patrunjel verde tocat,
sare ,piper.

intr-o tigaie incingem uleiul si prajim vinetele la foc iute,cca 5 minute,din cind in cind amestecind in ele,dupa care asezonam cu coriandru,sare ,piper,acoperim cu un capac si le tinem asa ,la foc mic inca vreo 10 minute,daca e nevoie mai adaugam cite putina apa fierbinte.dupa care amestecam cubuletele de vinete cu fluturasii,decoram cu patrunjelul tocat si servim cald,enjoy!

azi a fost sa fie o zi de executat paste, exact dupa cafeaua de dimineata,bucurindu-ma de relaxare,liniste,soare si ciripit de pasarele!si asta, bineinteles,cu tot interiorul casei cufundat intr-un somn deplin…am facut repede aluatul (din 2 oua si faina adaugata cit sa rezulte un produs elastic si nelipicios),l-am impachetat in folie si l-am lasat la odihna cit am savurat o cafea neagra,amara,fierbinte,aromata.si cu spuma deasupra…neaparat!
cit m-am desfatat cu cafeaua si cu noile aventuri culinare ale voastre (adica am rasfoit ce bunatati ati mai executat!!!) mi-a venit si ideea pentru forma pe care sa o dau pastelor:garganelli.imi place cuvintul,suna ca o rostogolire…si chiar este o rostogolire!
acestea seamana cu penne-le ,cu deosebirea ca la ele se vede coltul unde se sfirseste rularea,penne-le avind o forma tubulara perfecta.
am preparat intii foile ,la masina de paste si le-am lasat sa se usuce putin,cca. 10 minute,

am taiat foile in patrate cu latura de cca 2,5-3 cm.

ca sa rulez garganelli m-am folosit de un creion al lui simon si un servet din bambus pentru servit masa,procedeul este simplu ,asezam patratul de pasta perpendicular pe servet,cu un colt spre noi,acest colt il rulam primul pe creion,

rulam in continuare,presind putin pe servet,pina ajungem la coltul opus,

si scoatem incet pasta tubulara de pe creion,draguta,nu-i asa?

procedeul in sine presupune putina migala,dar decurge rapid si este relaxant.iar scopul este atit de nobil(vreau sa-i fac lui simon la prinz paste proaspete cu sos de rosii si ton) incit elanul este si mai mare!
rezultatul final,multe,multe garganelli,in lumina soarelui de primavara(Doamne ,ce textura are lumina asta,e o minune!):

enjoy!

dupa tagliatelle si farfalle,a venit rindul la gnocchi cu cartofi.ideea prepararii lor in casa ma urmarea obsedant, imi doream sa particip si eu la acest ritual vechi al prepararii aluatului cu cartofi si obtinerea micilor galuste dungate dar ,ca de obicei,” domnul timp” mi-a stat multa vreme impotriva…dar a venit si o zi luminoasa de primavara in care am deschis ochii si mi-am zis:azi voi face gnocchi!si atunci chiar nimic nu mi-a mai stat in cale, iar ziua aceea a fost minunata! in razele timide si blinde ale soarelui de primavara, intr-un loc drag si linga cei dragi,obsesia a capatat forma micutei galuste.
nu stiu daca mi-au iesit gnocchi perfecti,sunt multe exigente in ceea ce priveste prepararea lor,dar m-am straduit si ritualul a fost foarte placut.se spune ca ingredientele ar trebui sa fie doar cartofi si putina faina,un pic de sare ,dar mai toate retetele prezinta si oul ca liant ,altfel cred ca greu ar fi sa obtinem micutele galuste.asa ca am folosit:
750 grame cartofi,
250 grame faina din griu,plus extra pentru infainarea blatului,
un pic de sare,
un ou.
cartofii,spalati,i-am pus la fiert intr-un vas ,acoperiti cu apa rece .dupa ce au fiert,(etapa asta nu am cronometrat-o,dar i-am intepat cu furculita sa vad daca -s gata ),ajutindu-ma de un servet,spre a ma proteja de fierbinteala emanata,i-am curatat de coaja cu un cutit,dupa care i-am sfarimat repede si i-am acoperit cu faina.am facut o groapa in mijlocul amalgamului si am turnat oul,

dupa care am amestecat repede totul,spre a nu se coace oul in conditiile in care cartoful este fierbinte binisor.am mai adaugat faina pe blat si am obtinut un aluat pe care l-am modelat in forma de rulou.din acesta am taiat bucati din care am rulat cu palmele alte rulori,cu o grosime de 3 cm.pe acestea le-am sectionat din 2 in 2 cm si am purces la formarea gogoselelor.de consemnat ca trebuie sa infainam ,pentru a nu se lipi si bucatelele mici de aluat si galustele deja obtinute.

de obicei se foloseste furculita pentru rularea lor sau un instrument special(pe care eu nu il am,of course…),asa ca m-am folosit de un feliator de ou,care mi-a parut tare comod :

aplatizam un pic aluatul si apoi il rulam pe planul instrumentului si iata si galusca:

si mai multe galuste:

nu-i asa ca sunt frumusele?mie imi sunt dragi,ma credeti?
problema care apare dupa ce-i facem:ce facem cu atitia?ii putem pastra ,infainati bine,sub o folie,la frigider,pentru 2-3 zile,sau chiar ii putem congela,pentru 2-3 luni.enjoy!