Brinza de duminica-Maroilles

15941844658_fe91ce0da3_zmaroilles este o brinza frantuzeasca de consistenta moale si cu crusta spalata obtinuta din lapte de vaca ,derivata dintr -o brinza fabricata in secolul al VII-lea de calugarii benedictini ai abatiei de maroilles.in 960 episcopul de cambrai ,enguerrand,le cere acestora sa prelungeasca procesul de afinare,brinza obtinuta capatind in curind numele de maroilles,omonimul satului de unde isi trage radacinile.ea este fabricata azi in avesnois,in departamentele nord si aisne ale frantei,din regiunea nord-pas-de-calais.are forma de patrata,cintareste intre 700 si 800 grame,dar o gasim si sub forma de “sferturi”-quart,de 200 gr,sorbais si mignon,formate mai mici ,care necesita timpi mai mici de afinare,de doua,trei ,respectiv patru  saptamini.denumirea de origine controlata obtinuta in iulie 1955 se transforma in denumire de origine protejata in 1996.

in obtinere,laptele folosit provenea de la o rasa speciala de vaci,maroillaise,lapte al carui procent ridicat de grasimi il facea ideal.din pacate,intre cele doua razboaie mondiale aceasta rasa a disparut si a fost inlocuita  cu rasele picarde si rosu flamand,iar azi principala rasa care produce lapte pentru obtinerea acestei brinze este prim holstein.

procesul de obtinere urmeaza calea clasica,coagularea laptelui ,turnare in forme,scurgere si scoatere din forme,sarare,apoi plasare in hale de uscare, unde se acopera de un strat subtire de mucegai bleu.acesta este inlaturat prin spalare cu peria si cu apa sarata .abia apoi brinza este transferata in beciuri de afinare cu caracteristici naturale  ca temperatura si umiditate.in timpul afinarii ea se acopera de o crusta  portocalie,stralucitoare.afinarea minima permisa  este de cinci saptamini,doar la capatul lor poate fi comercializata.

perioada optima de degustare este mai-august dupa o afinare de 8-10 saptamini,dar o putem degusta deopotriva din martie in decembrie.se poate consuma gatita in tarte sarate ,ca fel principal,in antreuri calde,la mic dejun cu piine sau la desert,pe platoul cu brinzeturi.totodata,ea poate intra in componenta unor sosuri pentru a insoti un filet mignon sau un iepure la cuptor.un rosu de bordeaux, ca lalande de pomerol,un gewurtztraminer de alsacia,un tokai,un beaujolais sau o bere bruna fabricata in nordul frantei o va acompania perfect in demersul nostru gourmet.

inca un episod din dictionarul nostru de brinzeturi ,ultimul din acest an,e la final.serialul 🙂  a fost intrerupt pe alocuri,dar pina la urma am reusit sa va prezint in acest an peste 25 de feluri de brinzeturi frantuzesti,majoritatea de mare traditie,promit sa continui si anul viitor aventurile in tara brinzei,sper sa va faca placere. 🙂

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *